Gârla Mare, o poveste despre natură, comunități și puterea parteneriatului

Aproape de intrarea Dunării în țară, la doar 60 de kilometri de Drobeta-Turnu Severin, te așteaptă un peisaj pitoresc, cunoscut până nu demult doar localnicilor. Întinderile de apă limpede cât vezi cu ochii, stuful, păsările de toate felurile și culorile, peștii cu nume ciudate, vidrele, popândăii sau exploratorii pe care îi întâlnești în cale te-ar putea face să crezi că ești în Delta Dunării. Vorbim însă despre lunca de la Gârla Mare, din județul Mehedinți, una dintre cele mai noi zone umede de la noi din țară.

Zonele umede sunt printre cele mai valoroase ecosisteme din punct de vedere economic și al biodiversității. Deși acoperă doar 3% din suprafața Pământului, zonele umede stochează 30% din totalul de carbon, dublu față de păduri. 

În prezent însă, zonele umede dispar de trei ori mai repede decât pădurile, iar fauna și flora dependente de aceste habitate riscă, la rândul lor, să dispară. Doar în ultimii 150 de ani, peste 80% din zonele umede din bazinul Dunării au dispărut și, odată cu ele, ecosistemele pe care le găzduiau. 

Când natura properă, și comunitățile prosperă

Gârla Mare este o astfel de zonă umedă. Datorită lucrărilor de reconstrucție ecologică desfășurate de WWF România, cu sprijin de la Fundația Coca‑Cola, lunca din județul Mehedinți s-a transformat într-o oază de biodiversitate care găzduiește acum peste 80 de specii, unele vulnerabile (cormoranul mic), aproape amenințate cu dispariția (rața roșie, vidra, broasca țestoasă de lac) sau în pericol de dispariție (popândăul). Mai mult, barza neagră, care nu a mai fost văzută de multă vreme, s-a întors la Gârla Mare și acum cuibărește și se hrănește aici.  

Dar nu doar natura are câștigat. Oamenii locului sunt mai feriți de inundații, au unde să pescuiască și nu le mai seacă fântânile. În plus, exploratorii nu mai sunt o priveliște atât de rară la Gârla Mare. Fie că ajung în zonă pentru peisaje și natură, fotografii spectaculoase cu păsări și animale, tururi cicliste sau pur și simplu să poposească la pensiunile din zonă, turiștii sunt bineveniți la Gârla Mare.

Un mic istoric

Gârla Mare–Vrata nu a fost mereu colțul de natură spectaculos de azi. În anii ’80, zona a fost transformată în bazine piscicole, cu diguri și baraje care au înrerupt legătura luncii cu Dunărea. Consecințele au fost grave: vegetația s-a degradat, speciile de pești, păsări și mamifere au scăzut, iar satele din aval au devenit mai expuse inundațiilor.

Lucrările de reconstrucție ecologică realizate de WWF-România și Fundația Coca‑Cola au schimbat însă lucrurile. Primul și cel mai important pas a fost făcut în 2022, când peste 400 de ha de luncă au fost reconectate la fluviu și readuse la starea naturală. Însă lucrurile nu se opresc aici. 

Puterea parteneriatului

Reconstrucția de la Gârla Mare face parte dintr-un program amplu, desfășurat în șase țări de-a lungul Dunării, prin parteneriatul „Living Danube”. Acesta reunește WWF Europa Centrală și de Est, Fundația Coca‑Cola și Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea, cu sprijinul autorităților și comunităților locale. 

Programul a fost extins în 2024 pentru încă trei ani și tot atunci, Coca‑Cola Europe și Coca‑Cola HBC s-au alăturat parteneriatului “Împreună pentru Dunăre” (The Living Danube Partnership - LDP) cu scopul de a explora oportunități suplimentare de acțiune colectivă, pentru a ajuta natura si comunitățile de-a lungul Dunării să prospere.